Neagu Djuvara - interviu / "Civilizatia europeana" si "Patriotism"

27 feb. 2011



"INDO-EUROPENII SE SINUCID INCET, DAR SIGUR"

 Neagu Djuvara: Am intrat deja intr-un nou Ev Mediu. Adica moare definitiv civilizatia occidentala.

V.M.: Prin urmare se schimba in bine mersul istoriei?

Neagu Djuvara:  Daca modelul este Imperiul Roman spre sfârsit, când nu existau razboaie decat la periferie, intr-adevar semanam cu ei. Dar ce ma ingrijoreaza pe mine este ca am intrat deja intr-un nou Ev Mediu. Adica moare definitiv civilizatia occidentala. Incet, dar sigur.

V.M.: Care sunt simptomele?

Neagu Djuvara: Simptomele le simtim deja demult, printr-o dezordine morala care nu a existat niciodata. Va dau un singur exemplu: tineretul care se revolta astazi nu are absolut niciun ideal. Nu se revolta pentru un ideal, se revolta ca sa darâme. Asta inseamna ca s-a stricat ceva. Tineretul care in general trebuie considerat ca purtator de idealuri viitoare, chiar gresite cum a fost comunismul, astazi nu mai are niciun ideal. Al doilea simptom nevazut pâna acum: bizareria ca marea cotitura in arta si gândire, care in general se petrece cu zeci sau sute de ani dupa ce a cazut un imperiu, in civilizatia occidentala a inceput intre 1905-1913, deci inainte de ivirea imperialismului american. De exemplu, in sculptura, Brâncusi al nostru rupe complet traditia care merge de la Michelangelo la Rodin. La fel in muzica, unde dodecafonia, scoala de la Viena, Bela Bartok, toate sunt complet in ruptura cu marea muzica de la Monteverdi si chiar pâna la Debussy. In toate domeniile artei si gândirii avem un viraj brutal la inceputul veacului 20.Acesta ar fi semnul ca incepem un nou Ev Mediu. Asta inseamna ca hegemonia americana care asigura un fel de pace mondiala, nu va dura cinci secole precum imperiul roman, ci probabil doar o suta de ani. Gânditi-va ca in doar un secol, Europa va fi metisa. Mie imi este clar ca indo-europenii se sinucid incet, dar sigur. Adica nu mai fac copii, nu mai au nicio ambitie. Deja de zeci de ani. Noi nu suportam un "atac" al lumii a treia. Dimpotriva, noi am creat un gol, pe care cei din lumea a treia vin sa-l umple.


V.M.: Si idealul Uniunii Europene?

Neagu Djuvara:
Tinerii nu prea stiu ce este idealul european. Tinerii nu intrevad ce poate sa fie o Europa unita. Nici eu nu o vad unita deloc, nu o vad cu un guvern si un presedinte. Mai cu seama daca intra si Turcia, atunci Europa avorteaza.
V.M.: Sunteti foarte pesimist. Atunci ce viitor are civilizatia europeana care a dominat lumea vreme de cateva secole?

Neagu Djuvara:
Tocmai de aceea este menita sa dispara. Asta este o lege universala. Cand ai avut atata splendoare de creativitate si de putere politica, ca sa te intinzi pe globul intreg, trebuie sa platesti prin disparitie.
V.M.: Va disparea si România, impreuna cu civilizatia europeana?

Neagu Djuvara:
Bine inteles. Daca noi am intrat atât de târziu intr-o hora care se strica, ne stricam impreuna cu ea. Asta e clar.
V.M.: Trebuia sa nu intram in hora asta? Avem vreo sansa de scapare?

Neagu Djuvara: Nu, nici una. Dimpotriva. Putinul de creativitate care ne ramâne il vom dezvolta tot in sânul Europei. De cele mai multe ori, inca din trecut, talentele noastre cele mai mari nu s-au putut manifesta decât in strainatate. Este ca un fel de blestem asupra acestei tari. Incepând de la Cantemir, pâna la Eliade si Cioran, toti s-au remarcat in strainatate.


V.M.: In astfel de conditii, de ce sa mai ramâna tinerii români in tara?

Neagu Djuvara: Tocmai, nu numai ca ii sfatuiesc sa stea aici, dar ii rog pe cei care sunt in strainatate sa se intoarca, in masura posibilului, pentru ca sa creeze o noua elita si sa-i inlocuiasca pe cei de acum.

V.M.: De ce s-ar intoarce intr-o barca a carei scufundare tocmai ati descris-o?

Neagu Djuvara:
Dar barca noastra nu se duce mai la fund decât restul Europei, asa ca mai bine sa se scufunde cu barca noastra decât cu cea germana sau franceza.



"SA TERMINAM CU INMORMANTARILE COMPLICATE"

V.M.:
Ce ati facut pe 1 decembrie, de ziua nationala a Romaniei?

Neagu Djuvara: Am dat interviuri zicând un lucru care supara pe mai toata lumea: ca nu sunt de acord cu alegerea lui 1 decembrie ca sarbatoare nationala. In primul rand, nu este bine sa modifici la fiecare schimbare de regim o sarbatoare nationala. Am avut timp de aproape un veac 10 mai, care este data independentei tarii. Prin urmare, data intrarii Romaniei in concertul european. Ca 10 mai a coincis cu venirea printului Carol, ceea ce i-a facut pe acei domni din 1990 sa se teama, inteleg. Dar, pe de alta parte, 1 decembrie nu este data Romaniei mari. Este data când doua provincii, Transilvania si Banat, au cerut sa intre in Regatul
Romaniei. Cu doua zile inainte ceruse Bucovina. Cu sase zile inainte ceruse Basarabia. Si toate patru au fost acceptate de seful statului, adica de regele Ferdinand, la 24 decembrie. Deci data când s-a nascut Romania mare este 24 decembrie, nu 1 decembrie. Pe de alta parte, mai exista un motiv foarte practic. O sarbatoare nationala e bine sa fie tinuta intr-un anotimp cu soare, in care vremea sa indemne la bucurie, oamenii sa poata dansa in strada. Ce te faci la 1 decembrie, când se vad aburii vorbitorilor iesind din gura si cand bietii ostasi ingheata ?

V.M.: V-ati intors in Romania dupa 45 de ani de exil, in februarie 1990. Ati scris ca in primele zile petrecute la Bucuresti va tot intrebati: "ce cauti aici, Neagule?". Ati aflat raspunsul la intrebare?

Neagu Djuvara: (râde limpede si cu pofta) Culmea este ca risc sa imi pun intrebarea si dupa 19 ani. Din când in când imi pun inca intrebarea asta. Dar constatând cu câta caldura sunt primit de tineret. Când constat ca aceasta mica lucrare facuta in graba si sub indemnul altora, ca nu am avut eu intentia sa scriu "Scurta istorie a românilor povestita celor tineri", s-a vândut in 39.000 de exemplare si când ma opreste la o farmacie un domn foarte civilizat si imi spune: "Ma iertati ca ma adresez dumneavoastra, dar doream sa va multumesc. Am o fiica la liceu care avea o totala inapetenta pentru istorie, si i-am cumparat cartea dumneavoastra si
de atunci e pasionata de istorie". Acestea sunt lucruri care ma bucura si imi dau seama ca, totusi, nu am venit
degeaba in România.

V.M.: Sunteti patriot?

Neagu Djuvara: Patriot? Asculta (pufneste furios). Intrebarea nici nu merit sa-mi fie pusa. Se intorcea cineva care nu e patriot? Sotia mea, care e frantuzoaica, când a vazut ce fac in Romania a spus: "trebuie sa ai patriotismul bine insurubat in trup, ca sa suporti sa stai acolo". Mi-as dori sa mor pe un vapor.

V.M.: De 19 ani tot suportati. Mai suportati mult?

Neagu Djuvara: Pai da. voi suporta pana la moarte, asta e clar. Vreau sa fiu inmormântat aici. Dar mi-as dori sa mor pe un vapor. Când nu voi mai putea sa scriu am sa incerc sa-mi gasesc un loc pe un vas cu pânze, din asta de comert care face inconjurul lumii. Atunci, daca mori pe drum te arunca in mare. Sa terminam cu povestile acelea cu inmormantari complicate, cu alaiuri si cu discursuri.

Articol preluat de Malina Stanciu

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu