Unii dintre voi poate aţi mai auzit de el, alţii poate chiar aţi citit cartea lui Gabriel Liiceanu, "322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea". Pentru cei care nu i-au auzit numele până acum, Petre Ţuţea se autodefineşte: "Definiţia mea este: Petre Ţuţea, românul. Am apărat interesele României în mod eroic, nu diplomatic. Prin iubire şi suferinţă. Şi convingerea mea este că suferinţa rămîne totuşi cea mai mare dovadă a dragostei lui Dumnezeu."
Doctor în economie politică şi drept şi discipol al lui Nae Ionescu, Petre Ţuţea a colaborat la diverse publicaţii naţionaliste, în special la ziarul "Cuvântul" condus de Nae Ionescu, ziar de înaltă factură intelectuală, alături de Constantin Noica, Mircea Eliade, Radu Gyr, Gheorghe Racoveanu, Mircea Vulcănescu şi alţi exponenţi străluciţi ai elitei intelectuale legionare, unde scrie numeroase articole de substanţă, studii de economie şi politică.
În cadrul Guvernului Naţional-Legionar instaurat după 6 Septembrie 1940, Petre Ţuţea a îndeplinit funcţia de Şef de Serviciu şi apoi Director în Ministerul Economiei Naţionale. După venirea comuniştilor la putere, Petre Ţuţea este arestat şi condamnat mai întâi la 5 ani închisoare (1948-1953), apoi la 18 ani de muncă silnică din care a executat 8 ani în această fază (1956-1964) în diverse penitenciare (Bucureşti, Jilava, Ocnele Mari), dar mai ales la Aiud unde era concentrat grosul vârfurilor legionare, fiind eliberat în anul 1964 cu sănătatea zdruncinată în urma torturilor îndurate. Continuu sub observaţia agenţilor securităţii comuniste după eliberarea sa din închisoare, Petre Ţuţea a suferit enorm, dar cu stoicism, şicanele repetate ale acestora.
Îmi pare rău că nu am talentul necesar de a-l portretiza la adevărata s-a valoare, dar vă las pe voi să îl cunoaşteţi prin vorbele sale:
Dacă v-am stârnit măcar un pic interesul asupra acestui mare om, mai multe detalii despre el le puteţi găsi la adresa: http://www.tutea.ro/
Articol scris de Mălina Stanciu
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu