Luceafărul poeziei româneşti

M-am tot gândit cum aş putea să scriu o postare care să nu vă plictisească, la împlinirea a 161 de ani de la naşterea poetului naţional, Mihai Eminescu...

"Şi dacă norii deşi se duc

De iese-n luciu luna,

E ca aminte să-mi aduc

De tine-ntotdeauna." Şi dacă...

În primul rând cred că ar fi mai mult decât bine primit să public şi aici postarea de pe blogul consiliului, cu privire la manifestarea organizată vineri, 14 ianuarie în liceul nostru. O puteţi vizualiza aici.

"Luceferi, ce răsar

Din umbră de cetini,

Fiindu-mi prieteni,

O să-mi zîmbeacă iar.

Va geme de patemi

Al mării aspru cînt...

Ci eu voi fi pămînt

În singurătate-mi." Mai am un singur dor

În al doilea rând, aş vrea ca fiecare dintre voi să stiţi câte ceva despre Mihai Eminescu, iar cele mai multe lucruri le puteţi citi pe site-ul acestuia.

Iar acum, aş vrea să comemorez "luceafărul poeziei româneşti", prin singurul lucru care, cred eu, că vă va stârni interesul, şi anume opera sa...

"Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,

Tînără mireasă, mamă cu amor!

Fiii tăi trăiască numai în frăţie

Ca a nopţii stele, ca a zilei zori,

Viaţa în vecie, glorii, bucurie,

Arme cu tărie, suflet românesc,

Vis de vitejie, fală şi mândrie,

Dulce Românie, asta ţi-o doresc!" Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie

"Şi te-ai dus, dulce minune,

Ş-a murit iubirea noastră -

Floare-albastră! floare-albastră!...

Totuşi este trist în lume!" Floare albastră

"Astăzi chiar de m-aş întoarce

A-nţelege n-o mai pot...

Unde eşti, copilărie,

Cu pădurea ta cu tot?" O, rămîi

"- De un moşneag, da, împărate, căci moşneagul ce priveşti

Nu e om de rînd, el este domnul Ţării Româneşti.

Eu nu ţi-aş dori vrodată să ajungi să ne cunoşti, [...]

N-avem oşti, dară iubirea de moşie e un zid

Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid!" Scrisoarea a III-a

"Trăind în cercul vostru strîmt

Norocul vă petrece,

Ci eu în lumea mea mă simt

Nemuritor şi rece." Luceafărul

"Vreme trece, vreme vine,

Toate-s vechi şi nouă toate;

Ce e rău şi ce e bine

Tu te-ntreabă şi socoate;

Nu spera şi nu ai teamă,

Ce e val ca valul trece;

De te-ndamnă, de te cheamă,

Tu rămîi la toate rece." Glossă

"Icoana stelei ce-a murit

Încet pe cer se suie;

Era pe cînd nu s-a zărit,

Azi o vedem, şi nu e.

Tot astfel cînd al nostru dor

Pieri în noapte-adîncă,

Lumina stinsului amor

Ne urmăreşte încă." La steaua

Articol scris de Mălina Stanciu